in lumea lor,
a formelor,
in lipsa unui simplu neuron
zacea un CON.
un CON cu parul STRANS la spate,
CONSTRANS la ambiguitate.
un CON ce STIINTA nu avea ca poate,
CONSTIINTA sa si-o tina in stare de ebrietate.
si fascinat de cat alcool are in PLEX,
CON realiza cat este de CON(M)PLEX
" CON ! PLEX DE SUPERIORITATE !"
strigase cineva, solar. (de rosii poate)
Dar CON ... Of!, CON se-ndragostise de-a lui SOARTA,
ba chiar a si cerut-o de CONSOARTA.
"Vai, CON, CE PUT ! Miros a CEAPA !"
S-a exprimat, emotionant, murdara soarta
Mai poate, oare, cineva ca sa CONCEAPA,
In vremurile nostre lipsa unui CURS de apa ?
CON, CURSA din CONCURS nu o mai duse la sfarsit,
Ramase agatat, aiurea, de un A, trapezoid.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu